INGRASAMINTE NATURALE VEGETALE, ECOLOGICE

Ingrasaminte naturale vegetale, ingrasaminte ecologice

Ingrasamintele naturale sunt folositoare atat plantelor, cat si solului. Ingrasamintele chimice, utilizate rational, sunt folositoare plantelor, dar pe termen lung, distrug sanatatea solului. In prezent, cand pamânturile au devenit din nou ale noastre, îngrasamintele naturale trebuie sa-si reocupe locul firesc, care este cel principal.

Ingrasaminte naturale vegetale

1. Ingrasaminte verzi

Ca metoda speciala si rapida de imbogatire a solului in humus se foloseste sistemul de "ingrasaminte verzi", astfel: se seamana plante care fixeaza azotul in sol si ajuta la ingrasarea solului: Lupinul galben se seamana primavara, Lupinul albastru-primavara, Mazarichea paroasa in luna august, Trifoiul rosu primavara, Sulfina in aprilie-august, Trifoi marunt aprilie-august, Sparceta aprilie-august, Seradela aprilie-august, Hrisca aprilie - august, Floarea soarelui aprilie-iulie, Facelia aprilie-august, Mustarul alb aprilie-august, rapita august, Rapita mare august, Secara august-noiembrie.--> 2. Turba   neagra

Spre deosebire de turba rosie, constituie un îngrasamant destul de valoros: substanta organica: 81; N 3,13; P 0,26; K0.56; calciu 2,1%. Azotul din turba se gaseste sub o forma valoroasa (protidica), ca si cel din mranita si compost. Tara noastra dispune de zacaminte relativ bogate în turba neagra (în depresiunile intramontane), înca putin valorificate.

3. Faina de alge

Prin continutul bogat în macroelemente si peste 60 microelemente, este un îngrasamant natural deosebit de valoros, care, pentru tara noastra, din pacate, va fi de import. Substanta organica 60; N 2,8; P 0,2; K 2,3; magneziu 1,0; calciu 1,2%. îngrasamant solubil în apa, utilizabil mai ales ca îngrasamant suplimentar. La cateva ore de la stropirea plantelor, culoarea verde a frunzelor se intensifica, constatandu-se (prin experiment stiintific) o sporire a rezistentei la boli si daunatori.

4. Turtele (sroturile) de ricin

Nu se pot folosi in hrana animalelor, dar pentru plante constituie un îngrasamant foarte valoros: N5 6; P 1,5 2; K1-2%. Surse bibliografice germane sustin, chiar, actiunea preventiva si curativa(!) a sroturilor de ricin împotriva ciupercii Phytophtora cactorum, care produce putrezirea coletului la mar si capsuni (fitoftorioza).

5. Plamadeala de urzica

Plamadeala de urzica se prepara astfel: 1 kg de urzica proaspata sau 200 g urzica uscata la 10 l apa. Urzica se taie in bucati de 10-20 cm lungime. Durata fermentarii 4 zile. se foloseste in concentratie de 2% [200 ml la 10 l apa] impotriva paduchilor de frunza si acarienilor. Actiunea insecticida se bazeaza pe continutul perisorilor vezicanti in histamina si acid formic.

Extractul de urzica

Extractul de urzica se obtine din 1 kg de urzica proaspata si 10 l apa. Timpul de extractie 12 ore. se utilizeaza ca atare [nediluat] pentru combaterea paduchilor de frunza, actiunea repelenta fiind uneori mai buna, alteori mai slaba decat cea a plamadelii. Stropirea se repeta dupa 3 zile.

Actiunea plamadelii si a extractului de urzica este complexa. In calitate de îngrasamant se foloseste ca îngrasamant suplimentar, prin stropirea plantelor în perioada de vegetatie, cu stropitoarea, sau prin stropirea solului cu stropitoarea, de la care s-a demontat sita. In primul caz se foloseste în concentratie de 5% (dilutie cu apa 1:20), iar în cel de-al doilea caz concentratia va fi mai mare, de 10% (dilutie 1:10). Inainte de îngrasarea solului, acesta trebuie sa fie umed. Cand se administreaza pe plante, nu se stropesc si florile. Plamadeala de urzica are valoare de îngrasamant complex, cu macro- si micro-eterriente: substanta organica 0,15; N0.07; P 0,003; K 0,021; calciu U.026 (cînd concentratia este de 10%) si respectiv, 50; 23,3; 1.07; 7,0; 8,76 + magneziu 2,0% (în state uscata), Plamadeala de urzica se va folosi cu prioritate la plantele mari consumatoare de hrana: tomate, castraveti, telina, praz, flori perene, trandafiri, arbusti fructiferi, capsun, pomi fructiferi tineri etc. Efectul ingrasarii cu plamadeala de urzica se constata vizual dupa cateva zile. Frunzele capata o culoare verde-închis, iar cresterea plantelor se accelereaza. Actiunea de prevenire a îmbolnavirilor se va expune la momentul potrivit.

6. Compostul pur vegetal

Este un îngrasamant natural valoros, a carui compozitie chimica se apropie de cea a gunoiului de grajd semifermentat. Se prepara atunci cand nu dispunem de nici o sursa de ingrediente de natura animala. Intrucat modul de preparare si modul de folosire nu difera esential de cele ale compostului de origine mixta, vegetala si animala, acestea se vor   expune împreuna. Se aduna frunze, iarba, tulpini de floarea soarelui, coceni de porumb, vreji de cartof si fasole, flori uscate, fructe stricate [cele cazute se vor opari mai intai],  tescovina, resturi de legume, buruieni fara samanta germinabila, paie, rumegus, scoarta de copac, trestie, cetina de molid [in cantitati mici], mal de ape, gunoi menajer degradabil, hartie [in cantitati mici si exeptand hartia cu tiparitura in culori, care contine metale grele] etc. se aseaza straturi de cate 30 cm de plante si resturile descrise mai sus, se uda cat de des se poate, trebuie sa fie intr-un loc semiumbrit, se adauga humus si chiar pamant si se lasa sa se descompuna, dupa care se foloseste, este un ingrasamant natural, ecologic si deosebit de bun.