PESTII DIN MAREA NEAGRA, PESTI MARINI

Pestii din Marea Neagra, pesti marini referat

Prin mari si oceane traiesc foarte multi pesti, diferiti ca forma, marime, alcatuire si mod de viata.

Rechinul este unul dintre cei mai mari rapitori si mai periculosi pesti marini, spaima marilor, Poate fi intalnit mai ales in marile calde, tinandu-se dupa vapoare.

Rechinii sunt vanati pentru carne si grasime. Din ficat se extrage untura de peste, bogata in vitamina D. Din pielea lor aspra se fac curele, pingele si ea mai serveste la lustruirea metalelor.

In Marea Neagra traieste un neam de rechin numit Clinele de mare (1,70 m lungime).

Morunul traieste in Marea Neagra si in Marea Caspica. Primavara, morunii din Marea Neagra trec in Dunare, unde isi depun icrele. Dupa aceea, impreuna cu puietul se intorc in mare.

Alcatuirea corpului.

Morunul are cap mic, prelungit cu un bot scurt si turtit. Gura, in forma de semiluna, lipsita de dinti, este asezata pe partea ventrala; este prevazuta cu mustati, cu care pipaie.

Are corpul acoperit cu piele aspra, din cauza unor solzi marunti, acoperiti cu o pojghita de smalt. Morunul are 5 siruri de placi osoase de forma rombica cu ghimpi grosi.

Hranirea.

Morunul este un peste carnivor, care se hraneste cu animale de pe fundul apelor, ca: viermi, larve de insecte, raci, scoici, melci, pestisori, pe care le gaseste rascolind mîlul cu botul ascutit.

Respiratia.

Respira se face prin branhii care se afla pe ambele parti ale capului la cate o "camera branhiala"acoperita de cate un opercul,. Branhiile, fixate pe niste arcuri osoase, sunt formate din lame subtiri de culoare rosie, deoarece sunt bogate in vase de sange. Fara incetare, crapul inchide si deschide gura. Prin aceste miscari se produce un curent de apa care scalda branhiile.

Inmultirea.

Inmultirea se face prin oua. O singura femela poate depune intr-un an 10 milioane de icre.

Din cauza ca in fiecare primavara morunul si alti pesti inruditi cu el fac calatorii lungi pe Dunare, unde isi depun ouale si apoi se intorc in mare cu puietii, se numesc pesti migratori.

Carnea morunului este foarte gustoasa si grasa. Se consuma proaspata, sarata, afumata (batog) si sub forma de conserve. Foarte cautate sunt icrele negre, care se consuma proaspete sau tescuite.

Morunul reprezinta o adevarata bogatie pentru economia piscicola a tarii noastre.

Nisetrul este un peste migrator, ca si morunul, dar mult mai mic. Nisetrul este apreciat pentru carnea si icrele lui negre.

Pastruga este, de asemenea, un peste migrator, inrudit indeaproape cu morunul. Este mai mic, dar are botul mai lung si mai ascutit.

Cega traieste in Dunare. Nu este peste migrator. Ea are carnea foarte gustoasa.

Morunul, nisetrul, pastruga si cega au cea mai mare parte a scheletului cartilaginos si numai o mica parte este osos. Deci, scheletul lor este cartilagihos-osos.

Alti pesti din Marea Neagra

Marea Neagra este bogata in peste, cunoscandu-se peste 140 de specii. Printre algele marine traiesc "Calutul de mare"  si "Acul de mare". Se hranesc cu pestisori, crustacee.

In largul Marii Negre traiesc pesti, cei mai multi fiind carnivori.

 Scrumbia albastra traieste in carduri mari, facand calatorii in cautarea hranei. Se inmulteste in Marea Marmara, iar cardurile de puiet vin in Marea Neagra dupa hrana, de unde se intorc in Marea Marmara. Uscate sunt cunoscute sub numele tari.

Hamsia traieste in carduri de zeci de mii de indivizi.

Scrumbia de Dunare patrunde in luna martie in Dunare unde depune icrele. Puietul se intoarce spre largul Marii Negre, pe la sfarsitul lunii iunie.

Sardeaua traieste in Marea Mediterana dar apare si in apele Marii Negre.

Dintre numerosii pesti buni inotatori mai amintim: heringul stavridul, gingirica, rizeafca, palamida, tonul.

Nu lipsesc din Marea Neagra nici pestii lati, de fundul apei, cu infatisare deosebita, dintre care amintim:

Calcanul care poate atinge 90 cm lungime si traieste la o adancime mai mare de 100 m. Are ochii si narile pe partea stanga, indreptata intotdeauna spre suprafata apei.

Primavara se apropie de tarm, unde depune icrele. Dupa fecundatie din oua ies puieti de forma obisnuita, cu ochii asezati pe laturile capului si inoata in paturile superioare ale apei. Mai tarziu, corpul lor se turteste, ochii si narile se deplaseaza pe o singura latura, si calcanul tanar se lasa la fund. Deci, stramosii calcanului au avut forma obisnuita si ochii asezati pe ambele laturi ale corpului; modificarile s-au facut sub influenta conditiilor de viata de pe fundul marii.