Referat, Apa marii si sanatatea, apa de mare indicatii
Apa marii, apa de marei face parte din factorii terapeutici ai litoralului. Alaturi de expunerea progresiva la razele solare, de inhalarea de aerosoli si de efectuarea de bai de nisip, apa contribuie la ameliorarea starii de sanatate.
Prin proprietatile sale terapeutice, mediul marin este considerat a fi o adevarata "medicina a marii". Folosirea sa în scop tamaduitor este o practica foarte veche. In antichitate, marele medic grec Hipocrate recomanda cu convingere bolnavilor sai, îmbaieri cu apa calda de mare. El sustinea ca îmbunatatirea starii de sanatate este mai evidenta în cazul expunerii corpului la masajul ritmic al valurilor. Nu era neglijat nici aportul binefacator al aerului de o puritate deosebita de pe litoral. Contactul pregnant dintre temperatura apei si cea a aerului, era considerat ca fiind un factor important în sporirea rezistentei organismului si ameliorarea evolutivitatii unor boli. Asupra proprietatilor sanogene ale apei de mare, s-au conturat, de-a lungul istoriei, nenumarate aspecte, care s-au impus cu timpul în medicina naturalista. Dezvoltarea accentuata pe care au cunoscut-o în ultimele decenii unele procedee terapeutice traditionale, explica amploarea pe care a capatat-o utilizarea apei de mare. Intrebuintarea sa se face nu numai în anotimpul cald ci si în sezonul rece, în bazine special amenajate. La acestea se adauga dusurile saline, aplicatiile corporale ale algelor marine, injectiile subcutanate sau intramusculare cu extrase din apa de mare. Astfel, dupa cum afirma un biolog francez, "medicina marii, cu elementele sale tonice, cu oligoelementele si microclimatele sale, reprizinta cu prioritate medicina epocii noastre".
Desi mai putin întrebuintata pe cale interna, înca de acum patru decenii, H. Petersen, recomanda consumul zilnic a 100—150 ml de apa de mare în tratarea constipatiilor cronice. Prin cantitatea crescuta în saruri minerale si îndeosebi de sodiu si magneziu, se produce fluidificarea continutului intestinal si progresiunea acestuia prin caile de eliminare. Trebuie precizat ca, prin cantitatea mare de sare pe care o contine, apa de mare nu poate fi utilizata la hipertensivi.
Fara a reprezenta o indicatie, ci doar o observatie terapeutica, folosirea apei de mare în cura interna este totusi destul de rar întalnita. Medicatia conventionala mai accesibila, ca si unele procedee naturiste traditionale sunt mai larg întrebuintate în tratarea unor afectiuni de genul constipatiei cronice. Adevarata valoarea sanogena a apei de mare, o reprezinta utilizarea sa sub forma bailor corporale. Asupra pielii, continutul crescut de saruri minerale (calciu, sodiu, magneziu, iod, sulfati, potasiu etc.), produce o excitatie chimica. Acesteia i se adauga stimularea terminatiilor nervoase periferice de catre excitatiile mecanice produse atat de masajul ritmic al valurilor, cat si de presiunea cu care apa de mare apasa asupra corpului în timpul îmbaierii. De la nivelul pielii, stimulii receptionati sunt transmisi catre sistemul nervos central de unde se emit comenzi cu rol în restabilirea echilibrului interior al organismului. In afara influentarii indirecte, prin stimularea chimica, sarurile minerale intervin în reglarea anumitor mecanisme fiziologice, prin absorbtia lor de la nivelul pielii, unde sunt temporar stocate. Eliberarea lor progresiva nu suprasolicita mecanismele reglatorii ale organismului. Cu cît temperatura apei marii este mai ridicata, cu atît mai mult creste capacitatea de patrundere în piele a sarurilor minerale. Datorita acestui lucru, folosirea sa în timpul anului, în piscine special amenajate, se face numai dupa o prealabila încalzire. In afara mecanismelor mentionate, actiune sanogena a apei de mare se exercita si prin continutul sau bogat în alge. Prin eliberarea la nivelul pielii de elemente bioactive, ionizante, minerale si vitaminice, ele stimuleaza mijloacele naturale de aparare ale organismului. Asa se explica marea extindere a terapiei cu alge marine, care a cuprins în ultimele doua decenii, întreaga lume.--> Si la noi în tara, în statiunile Eforie si Mangalia se utilizeaza proceduri terapeutice cu apa de mare bogata în alge. Folosirea bailor marine nu trebuie sa impuna retinerea fata de continutul crescut al acestora in alge si diverse microorganisme. S-a demonstrat clar ca apa de mare are proprietati bactericide, distrugand o serie întreaga de microbi în care organismul uman poate fi contaminat si îmbolnavit. Inca de la sfarsitul secolului trecut s-a observat ca unii germeni nu se pot dezvolta în mediul marin. In schimb, globulele albe, care detin un rol esential în capacitatea de aparare antiinfectioasa, au o vitalitate mai crescuta in apa marii decat în alte medii hidrice artificiale. Tinand seama de acest lucru, s-a experimentat si folosit, cu unele rezultate, un extract din apa de mare purificat bacteriologic. Utilitatea sa terapeutica a constat in cresterea capacitatii de lupta antimicrobiana a organismului. Pentru cei care fac baie în mare, un factor sanogen important este reprezentat de inhalarea aerului iodat de la suprafata apei. Acesta are calitati revilalizante remarcabile, imprimand organismului o stare de buna dispozitie. Aceasta este, poate si una din explicatiile pentru care multi dintre cei care îsi petrec concediul pe litoral sunt mai bine dispusi si apar mai energici. Atat pentru cei sanatosi, cît si pentru unii bolnavi, marea reprezinta un remediu important în restabilirea fortei fizice, a capacitatii de munca, ca si echilibrului psihic. Cura marina are un rol benefic mai ales în cazul copiilor, a caror dezvoltare corporala depinde în marea masura de expunerea la razele solare si de efectuarea bailor în apa marii. Prin activarea vi taminei D din piele, sub actiunea razelor ultraviolete se produce o absorbtie mai buna a calciului din alimentele consumate, si o depunere mai eficienta a acestuia în tesutul osos aflat în dezvoltare. Inotul sau joaca prin apa marii constituie stimuli pentru secretia hormonului de crestere. Actiunea sa, asociata fixarii mai bune a calciului în oase (sub influenta vitaminei D), permite combaterea tendintei la rahitism si constituirea unui schelet osos viguros.
Acesta este motivul pentru care, în perioada sezonului cald, se organizeaza numeroase tabere de vacanta pentru copii. Scopul acestora nu este numai cel recreativ, ci si obtinerea unei mai bune dezvoltari fizice si psihice. Marea reprezinta un factor terapeutic natural, care ajuta în mod substantial la calirea organismului. Ea amelioreaza starea de sanatate prin îmbunatatirea functiei respiratorii, cardiovasculare, endocrine si nervoase. Marea determina reechilibrarea organismului prin apropierea acestuia de modurile primare de existenta si prin dezinsertia temporara de mediul stresant si artificial de viata desfasurat în orase.
Prin intermediul jocurilor, plimbarilor pe faleza si al înotului, cura heliomarina reprezinta un excelent mijloc de combatere a sedentarismului. Se obtine totodata o crestere a capacitatii de efort psihic. Pentru persoanele suferinde de anumite afectiuni, marea constituie o modalitate terapeutica care completeaza celelalte masuri luate pentru combaterea bolii respective. Cura se indica în bolile aparatului respirator, cardiovascular, genital, sistemului osteoarticular ca si în unele boli de metabolism.
Afectiunile respiratorii cronice beneficiaza în mod evident de inspirarea de aerosoli marini bogati în iod, cu proprietati fluidifiante si antimicrobiene. Totodata, se atenueaza tendinta de bronhospasm întîlnita în astmul bronsic. Posibilitatea de a inspira aer pur lipsit de particule toxice, ca si îmbunatatirea capacitatii de ventilatie toracica, reprezinta modalitati de ameliorare a functiei respiratorii. Datorita calitatilor sale terapeutice, cura heliomarina este indicata în rinofaringite si rinosinuzite cronice, bronsite astmatiforme etc. Asupra sistemului osteoarticular, baile cu apa de mare au efecte remarcabile. In afara stimularii cresterii osoase, ele determina o mai buna consolidare a fracturilor, amelioreaza redorile articulare si împiedica avansarea atrofiilor musculare. Rezultate bune se obtin si în cazul tuberculozei osoase, marea constituind un mediu prielnic pentru cicatrizarea leziunilor induse de boala. Ea influenteaza, de asemenea, pozitiv evolutia unor afectiuni reumatice cronice de genul poliatritei reumatismale sau spondilitei ankilopoetice. In cazul acestor boli, este necesar ca baile sa fie efectuate la o temperatura mai calda a apei. Nerespectarea acestei elementare indicatii poate duce la reactivarea proceselor inflamatorii si la exacerbarea manifestarilor dureroase osteoar-ticulare.
Apa de mare impreuna cu tot ce inseamna cura marina, îsi dovedeste eficacitatea si în ameliorarea proceselor de aterogeneza. Se pare ca acest lucru s-ar datora, în primul rînd, reducerii concentratiei sangvine a grasimilor, al caror rol în declansarea si agravarea aterosclerozei este deja cunoscut. Nu se stie exact care este modalitatea prin care se împiedica cresterea lipidelor sangvine. Se banuiste ca ar interveni efortul fizic constant depus cu ocazia diverselor activitati de genul înotului, alergarii pe nisip, plimbarilor pe faleza etc. Acestuia i s-ar adauga si influenta hipolipemianta a iodului continut în aerul respirat si in apa marii, de unde trece în organism prin piele, cu ocazia îmbaierii. întrucat iodul stimuleaza degradarea grasimilor sangvine, se pare ca prezenta sa în anumite concentratii ar putea normaliza tendinta la hiperlipemie. Cura marina îsi gaseste utilitate si în tratarea unor afectiuni cardiovasculare incipiente si a unor boli de sange. Ea este indicata în anemii, datorita capacitatii de a stimula formarea de eritrocite (globule rosii) în cazurile moderate de boala, la care se asociaza alaturi de medicatia conventionala cura marina, pare ca recuperarea este mult mai rapida. Hipertensiunea arteriala moderata este o alta afectiune care beneficiaza de serviciile curei marine. Datorita atenuarii volumului de sange pe care inima îl pompeaza in circulatie cu fiecare contractie, se produce o scadere a presiunii, la care sunt supuse vasele din sistemul arterial, în felul acesta, valorile tensionale maximale pot fi usor reduse. Asocierea medicatiei antihipertensive ramane o conditie obligatorie. Baile de mare reprezin un excelent remediu pentru o serie de afectiuni ale pielii. Prin continutul sau crescut în sarurile minerale si alge cu proprfetati biocatalizatorii si regenerative, apa marii este folosita ca un agent terapeutic extern eficace. Prin reducerea focarelor de inflamatie, uscarea veziculelor, eliminarea placardelor descuamate si calmarea mîncarimii de piele, o serie de boli dermatologice ca pitiriazisul, psoriazisul si eczemele uscate, beneficiaza din plin de terapia prin îmbaiere în apa de mare.
Cura marina îsi dovedeste, de asemenea, eficacitatea în tratarea unor boli inflamatorii ginecologice (ex. anexitele cronice). Prin decongestionarea focarelor de inflamatie si calmarea durerilor, baile cu apa de mare aduc o importanta ameliorare a suferintei locale. Temperatura apei de mare trebuie sa fie în jur de 20—24°C.
In afara ameliorarii evolutiei unui numar mare de afectiuni din patologia umana, cura marina poate, în unele cazuri, sa agraveze manifestarile anumitor boli. De aceea, ea se contraindica în tuberculoza activa, hipertensiunea arteriala severa, insuficienta cardiaca, boli grave ale sistemului nervos central, nevroze, afectiuni endocrine (hipertiroidismul) si insuficienta cardiaca manifesta.
Iata de ce, înainte de a petrece o perioada de timp mai scurta sau mai îndelungata pe litoral, daca suferim de o anumita afectiune acuta sau cronica, trebuie sa consultam mai întai medicul specialist. Numai cu avizul acestuia putem beneficia din plin de renumitele calitati terapeutice pe care ni le pune la dispozitie marea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu