Ingrasaminte naturale de origine vegetala si animala Compostul de origine mixta, compost de gradina
Este un ingrasamant natural deosebit de valoros, valoarea lui egaland si uneori depasind valoarea mranitei, care este cel mai valoros compost cunoscut la noi in tara un compost super-fermentat din gunoi de grajd.
In tarile avansate, dar si în multe tari in curs de dezvoltare, cum este China, acest fel de ingrasamant este cel mai folosit in gradinarit.
Locul de compostare este uzina vie a oricarei gradini, care produce sanatate atat pentru sol, cat si pentru plante. Nu se poate, concepe combaterea integrata sau combaterea biologica a bolilor si daunatorilor fara aceasta uzina.
Termenul de "compost" (din limba latina "componere" = format din mai multe componente) ne sugereaza un amestec, complex, un fel de cocteil biologic, format din numeroase componente de origine vegetala, de baza, la care se adauga destule componente de origine animala, in calitate de ingrediente cu rol de ameliorare.
Pentru amplasarea "uzinei de sanatate" rezervam un loc suficient de mare, cca 10% din suprafata gradinii, un loc ferit de vanturi puternice, semiumbrit, cu sursa de apa si acces usor. Materialele care se pot composta sunt materialele care pot fi descompuse usor de catre vietuitoarele din sol. Dam în continuare ( lista incompleta) cu astfel de materiale.
Materiale care nu se destineaza compostarii
Metale, sticla, plastic, cauciuc, pietre, hartie colorata, buruieni purtatoare de seminte germinabile sau cu oua de melci, coceni de varza purtatori de hernie, plante infestate cu viroze sau bacterioze sau micoze periculoase (cum sunt cele care produc ofiliri), radacini de buruieni periculoase s.a.
Pentru cantitati mai mici de compost (inclusiv pentru prepararea pamantului de flori) se va adopta procedeul de compostare la siloz. In acest, scop vom folosi saci PVC perforati, butoaie PVC sau din tabla, sau tarcuri din lemn, cu doua compartimente a cate 1 mc fiecare. Butoiului i se va taia fundul, iar in pereti se vor practica gauri cu diametrul de 1 cm; o zona circulara, gaurita, in partea de sus si o alta jos. Butoiul se va aseza pe un gratar de lemn, cu distanta intre sipci de 1 cm, gratar care, la randul lui, se va aseza pe niste caramizi. Se vor folosi doua butoaie, unul pentru colectarea materialelor de compostat, in cadrul operatiunii numita precompostare, si un altul pentru compostarea propriu-zisa. Tarcul de lemn are deja cele doua compartimente.
Precompostrea se face întotdeauna la silozuri si consta din colectarea zilnica a deseurilor menajere, la care se adauga materialele destinate compostarii, din curte, din gradina sau din afara gospodariei. Precompostarea se refera in primul rand la materialele verzi sau umede, care se stratifica în siloz cu cca 30% materiale uscate, la care se adauga în cantitati mici doua ingrediente: putin pamant si putin var stins. Materialele grosiere (tulpini, vreji etc.) se taie in segmente de cca 5 cm lungime.
Compostarea propriu-zisa începe în momentul în care s-au acumulat cel putin 1 mc de materiale. De regula, se practica doua compostari pe an: una de primavara (la inceputul lunii mai) si alta de toamna (la începutul lunii septembrie).
Compostarea de primavara este o compostare de 6 luni, în urma careia obtinem pana toamna un compost semidescompus sau cand lucram corect, chiar un compost descompus. Compostarea de toamna este o compostare de 12 luni, in urma careia obtinem un compost bine descompus, de cea mai buna calitate.
Compostarea propriu-zisa se realizeaza direct in silozurile amintite, unde temperatura poate atinge 80° (compostare fierbinte) sau in gramezi prismatice unde temperatura in interiorul gramezii atinge 40 - 60° (compostare calda). Ambele procese se petrec aerob.
Prismele de compostare se instaleaza direct pe pamant, pentru a permite accesul ramelor si a altor vietuitoare din sol. La fundul gramezii se aseaza un strat de cca 20 cm grosime din materiale grosiere maruntite. Peste acest strat se aseaza primul strat de material precompostat, de 30-50 cm grosime. Peste acesta se imprastie ingredientele de compostare, dupa care, daca este cazul, se uda. Udarea se face, de preferat, cu plamadeala de urzica. Ordinea administrarii ingredientelor este: mai intai balega uscata de bovine (strat de 0,5 1 cm grosime), apoi humusul (3-5 cm grosime) si la urma se presara amendamentul. Se continua prisma pana la inaltimea de 80-120 cm, se acopera cu un strat subtire de paie sau fan, dupa care se acopera cu o folie. Pentru a nu fi luata de vant, peste capetele de folie se aseaza niste anvelope uzate.
In cazul în care dispunem de cantitati mari de gunoi de grajd, acesta se composteaza separat, eliminandu-se, dintre ingrediente, balega si amendamentele, pastrandu-se humusul, si plamadeala de urzica pentru efectuarea udarilor. Se va avea in vedere ca varul in contact cu gunoiul determina pierderea azotului in atmosfera, sub forma de amoniac. De asemenea, compostarea gunoiului de grajd se face pe platforme, betonate, cu captarea mustului în bazine.
La alcatuirea prismei de compostare se vor avea în vedere regulile "de aur" ale compostarii:
1 Compostarea înseamna amestecare.
2 Amestecarea nu se face la intamplare. Amestecul se realizeaza din: ud cu uscat, afanat cu compact, moale cu tare.
3 Pentru descompunere este nevoie de apa si aer, in cantitati nici prea mari, nici prea mici.
O gramada bine alcatuita intra repede "in calduri" si nu mai este necesar a fi intoarsa. Eventualele erori impun intoarcerea gramezii dupa cca 3 luni.
O metoda simpla de compostare este compostarea de suprafata sau compostarea "la rece" (0-40°), care se poate practica in cazul legumelor mari consumatoare de hrana, inclusiv cartoful, cand dispunem de gunoi de grajd proaspat sau de cantitati mari de frunze (din gradina, din parcuri si alei, din padure). Aceste materiale se incorporeaza toamna tarziu, sub cazma, dar nu mai adanc de 15 cm (ca si ingrasamintele verzi), urmand ca in primavara sa efectuam mobilizarea adanca cu furca sau cazmaua. Pana primavara are loc o semidescompunere a materiei organice.
Compostul se foloseste în cantitate de 6 — 12 kg/mp/an, atat in stare semidescompusa (pentru plantele mari consumatoare de hrana, sau atunci cand il utilizam pentru mulcire), cat, mai ales, in stare descompusa, pentru speciile mai putin consumatoare de hrana (fasolea, mazarea, salata, ceapa, morcovul, ridichile, plantele medicinale si aromatice, florile, inclusiv cele de la ghivece).
Compostul descompus se împrastie pe sol intr-un strat de 1 - 3 cm grosime si se incorporeaza cu sapa, de regula cu ocazia primelor prasile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu