PAIANJENUL CU CRUCE, ANIMALE, IMAGINI

Paianjenul cu cruce alba, paianjen veninos imagini

Paianjenul cu cruce se gaseste pretutindeni, prin gradini, tufisuri, paduri, pe sub stresinile caselor, unde gaseste un loc potrivit sa-si teasa panza argintie, vara si toamna.

Alcatuirea corpului. Corpul, acoperit cu un strat subtire de chitina are culoare asemanatoare locului unde traieste.

Partea anterioara este alcatuita din cap si torace,  formand cefalotoracele. Partea posterioara, mai voluminoasa, ca un sac neinelat, este abdomenul.


Abdomenul. La paianjenul cu cruce, cu lupa, observam la partea anterioara si ventrala a abdomenului doua orificii respiratorii.

La partea posterioara a abdomenului se observa 6 gurguie, numite filiere, cu numeroase orificii fine. Prin aceste orificii se scurge un lichid cleios, din niste glande aflate in abdomen. In contact cu aerul, se intareste, transformandu-se in firisoare subtiri, din care paianjenul isi tese panza. In apropierea filierelor se gaseste si orificiul anal.

Paianjenul construieste, mai intai un cadru, intre doua ramurele apropiate, duce apoi raze pana in centru si face o spirala provizorie, mergand de la centru la periferie. Ajungand la cadru, el porneste in sens invers si construieste o spirala definitiva, cu randurile stranse, firele de matase fiind presarate cu mii de picaturi lipicioase. El mananca prima spirala, pe masura ce nu mai are nevoie de ea. Construirea panzei se face in cateva ore. Odata terminata, paianjenul se ascunde undeva in apropiere si ramane in comunicare cu centrul panzei, printr-un fir de semnal.

Hranirea. Paianjenul se hraneste cu substante din corpul diferitelor insecte (muste, tantari) care se prind in plasa. Prada este sfaramata cu falcile si paianjenul ii suge continutul. Deci, paianjenul este carnivor care suge hrana.

Respiratia. Aerul intra prin orificiile respiratorii in doi saculeti cu pereti subtiri, care au in interior numeroase foite, ca foile unei carti, strabatute de sange. Acestia sunt plamanii. Paianjenul mai respira prin doua manunchiuri de tubusoare, foarte ramificate, ce pot ajunge pana in interiorul celulelor, unde conduc  oxigenul, fara mijlocirea sangelui.

Aceste tuburi se numesc trahee. Aerul intra in trahee printr-un orificiu situat inaintea filierelor.

Inmultirea. Toamna, femela depune oua intr-un saculet (cocon) tesut din acelasi fir din care isi tese panza. Saculetele cu oua sunt ascunse in locuri ferite. Primavara ies paianjeni mici, care la inceput stau gramada pe panza.

Paianjenii sunt animale folositoare, deoarece distrug un mare numar de muste si tantari.

Animale inrudite cu paianjenul

Scorpionul traieste la noi in Carpatii Olteniei. Ziua sta ascuns pe sub pietre, in crapaturile stancilor, si numai noaptea iese dupa hrana. Scorpionul din tara noastra nu este periculos pentru om. In tarile calde traiesc scorpioni mari, a caror intepatura este mortala chiar pentru om.

Capusa are corpul in forma de sac, alcatuit dintr-o singura bucata. Cu o trompa ascutita inteapa pielea animalelor si le suge sangele.

Sarcoptul raiei traieste parazit in pielea omului, producand boala numita raie (scabie). Nu are corpul impartit in cefalotorace si abdomen. Femela sapa galerii in piele, unde depune ouale din care ies sarcopti, care produc o mancarime suparatoare. Ei se transmit de la om la om prin atingere si se vindeca cu anumite medicamente. Raia este o boala a necurateniei.