In 1789 aparea, la Viena, sub redactia dr. Richard Haquet, o lucrare care cuprindea cea dintai analiza chimica facuta apelor minerale din Sarul Dornei. Scrierea se numea "Neuste phfsicalische politische Reise in den Jahren 1788-1789, durch die Dacischen und Sar-matischen Oder ndrdlicher Karpaten" si atragea atentia pentru prima oara asupra deosebitelor calitati curative pe care izvoarele minerale din bogatul bazin al Dornelor le aveau în tratamentul diferitelor afectiuni.
Localnicii cunosteau însa si pretuiau aceste ape de multa vreme. Pornind în "solie ca trimis al lui Francisc Rakoczy II pentru a se întalni, la Tighina, cu serdarul de Babadag, Pâl Râday nu se încumeta sa atace potecile de munte înainte de a se aproviziona cu o cantitate îndestulatoare de apa de la numeroasele izvoare minerale din zona. "Plecand dimineata la ora cinci — nota el în Jurnalul calatoriei — si urmand mereu pe vale apa Viseului în sus, am mers trei ceasuri pana la poalele muntelui; acolo am gasit trei izvoare de apa minerala din care mi-am umplut doua plosti. Acolo, încep muntii îngrozitor de înalti".
De la folosirea empirica de catre oamenii locului pana la atestrea oficiala ca "ape tamaduitoare a trebuit insa sa treaca secole. Analizate chimic in 1878, abia in 1805 apele minerale de la Vatra Doernei au fost declarate "ape cu efecte curative", dandu-se si primele indicatii terapeutice privind folosirea lor atat in cura interna cat si externa, sub forma de bai. Primele amenajari au aparut insa dupa cateva decenii, in 1845; pana atunci apa era transportata de localnici de la izvoare la caselor, unde pacientii le puteau utiliza in chip de "bai tamaduitoare". Procedeul prezenta unele unele neajunsuri, caci prin transport, apa pierdea o mare cantitate de acid carbonic.
Odata cu aparitia primelor asezaminte balneare, faima statiunii a crescut cu repeziciune. Analizele chimice facute în 1862 de farmacistul Toroscvicz au impus-o în circuitul international. Incluse într-o ampla lucrare, publicata la Berlin, în anii urmatori, aceste analize au aratat ca apele minerale de la Vatra Dornei erau comparabile cu surse hidrominerale din cele mai vestite statiuni balneare din Europa.
In 1895 s-au efectuat noi captari de izvoare si au fost construite instalatii moderne — fireste pentru acele timpuri. In functiune si astazi, multe dintre ele dau statiunii o înfatisare aparte, în care stilul arhitectonic modern al noilor hoteluri "Caliman" si "Bradul" cu 600 locuri de cazare si al amenajarilor balneare din ultimele decenii se îmbina armonios cu vilele cochete (cca. 1 000 locuri) de la început de secol. La ele se adauga doua restaurante si un telescaun, care întregesc zestrea acestei statiuni.
Prospectarile si cercetarile multidisciplinare efectuate în anii din urma la Vatra Dornei au pus bazele unei activitati terapeutice cu adevarat stiintifice. Principalele izvoare minerale carbogazoase: Unirea, Petru, Arcadie, Nectarie, Silvestru, 23 August, Izvorul de Est si Izvorul de Vest, bazele de tratament moderne amenajate în incinta si în apropierea hotelurilor asigura cadrul unui tratament eficace în afectiuni ale aparatului cardiovascular, în reumatisme degenerative, articulare, precum si într-o serie de boli asociate: respiratorii, endocrine, ginecologice.
In afara izvoarelor minerale, Vatra Dornei mai ofera vizitatorilor un "medicament" deosebit de eficient — namolul de turba. (Cel obtinut la punctul numit Colacel, continand 75% substante eterice, constituie, în aceasta privinta, un unicat mondial!)
La toate acestea trebuie adaugata frumusetea peisajului. Un pitoresc de o factura cu totul aparte, pe care l-au elogiat toti cei ce au trecut prin nordul Moldovei, înca în urma cu sute de ani. De pilda, Johann Wendel Bardilli, ofiter în armata regelui Suediei, Carol XII, admira pe la 1712 frumusetea privelistilor montane: "Am ajuns la o stana de oi, care atunci era cu totul goala si... am aflat de la moldovenii nostri [care îi serveau de calauze] ca locuitorii de la o departare de multe mile de munti îsi mana oile aici la pasune pentru o vara întreaga, fiindca în unele locuri de pe munte iarba este minunata... Noi am suit cativa munti de acestia si mi se parea întotdeauna ca unul este mai înalt ca celalalt, pana cand pe la amiaza iarasi am ajuns într-o vale fermecatoare, prin care curgea un paraias frumos. Ne-am asezat sub umbra copacilor, ca sa ne bucuram de odihna si sa ne mai învioram putin si, în aceasta privinta, paraiasul a facut minuni. Regiunea aceasta era atat de placuta, încat am stat aici doua ore si apoi cu parere de rau ani parasit acest loc încantator".
Muntii evocati de Bardilli, vestitele obcine (Mare, a Feredeului si a Mestecanisului), continuate cu Muntii Suhardului — la ale caror poale se afla statiunea Vatra Dornei — constituie si astazi un îndemn la drumetie pentru vizitatorii statiunii. Pe cele cinci sosele care converg spre Vatra Dornei si pe drumurile radiale ce se desprind din ele se pot organiza numeroase trasee turistice, dupa cum, din acest vad al drumetiei, se pot "ataca", în modul cel mai lesnicios, toate masivele muntoase din judet. Cabana-motel Runc (amenajata chiar în localitate), cabana Mestecanis, casele de vanatoare Barnar, Valul Putnei, Prinosul Mare si alte amenajari din zona asigura locuri de popas amatorilor de excursii în locuri cu minunate perspective. Nu numai vara, cand verdele îmbraca întreaga natura, ci si în timpul iernii, Vatra Dornei înscriindu-se — prin amenajarile pentru schi si sanius — în circuitul statiunilor de iarna.
Am lasat la urma cea mai de seama — poate — atractie turistica din Vatra Dornei: Valea Bistritei. Chiar daca plutele nu mai coboara pe spinarea înspumata a rîului si a afluentilor sai — asa cum ne-o imaginam din România pitoreasca a lui Vlahuta, ori din scrierile sadoveniene — defileul Bistritei ofera peisaje de o frumusete unica, începand cu "Cheia Zugrenilor", cu pereti abrupti, înalti de peste 600 m, cu forme de relief ciudate, evocand nume de legenda: Piatra lui Osman, Coiful, Grinda Puscatei, Moara Dracului. Dincolo de aceste "chei" apar vestitele Toance, evocate în România pitoreasca; în apropierea lor s-a ridicat o cabana; Valea Bistritei. Spre sud-est de Vatra Dornei alte atractii montane: culmile domoale ale Muntilor Stanisoarei, acoperite de largi poiene, cu locuri de popas — Suha, Sabasa — evocate de Mihail Sadoveanu în romanul Baltagul.
Spre sud, Valea Bistritei coboara la Brostenii lui Creanga pentru a trece mai apoi pe langa "cetatea de stanca ce simbolizeaza acest trecut coplesitor, cu miscari si rituri din adancimea vietii" — cum descria Ceahlaul Mihail Sadoveanu.
Si mai înseamna Vatra Dornei — o calda si binevoitoare ospitalitate, asa cum de veacuri stiu s-o ofere acele "neamuri de oameni curati si frumosi" (l-am citat tot pe Mihail Sadoveanu) din Tara de Sus a Moldovei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu