STRUCTURA PIELII UMANE SI FUNCTIILE EI

Structura pielii umane si functiile ei, anatomia pielii

Pielea este un organ important, diferentiat si individualizat, cu reactii diferite; este o uzina care fabrica permanent celule vii care se reannoiesc intr-un complicat mecanism ce are legatura directa cu tot organismul.

Pielea in vorbirea curenta este un complex format din epiderma, derma si hipoderma, straturi de diferite grosimi, suprapuse, sudate intre ele si care se diferentiaza din punct de vedere functional.

Epiderma, stratul subtire al pielii asezat la exterior, este un invelis format din 6-7 straturi celulare suprapuse care ajung in profunzime pana la limita dermului.


Stratul urmator este "stratul granulos", cu celule turtite continand in protoplasma lor o substanta numita cheratohialina. In acest strat incepe procesul de imbatranire a celulelor prin infiltrarea cu cheratina (cheratinizare) care duce la uscarea si transformarea lor intr-un strat cornos.

"Stratul lucid" este o zona de tranzitie intre stratul granulos si cel cornos. La acest nivel se produce cheratinizarea masiva a celulei.

"Stratul cornos" este considerat ca un strat protector inert in care elementele constituante sunt lipsite de viata. Grosimea acestui strat este variabila. De exemplu in regiunea plantelor (talpilor) picioarelor si mainilor este mai gros.

"Stratul descuamant" este format din ultimele straturi de celule cornoase intr-un stadiu foarte avansat de uscare si deshidratare. Aceste celule moarte se detaseaza cu usurinta, fie izolat, fie in fasii si sunt abandonate in mediul exterior.

Derma - partea fundamentala a pielii, este constituita dintr-o patura de tesut conjunctiv care contine celule intarite de o importanta retea elastica. Aici se gasesc ramificatiile sanguine si limfatice ale vaselor care vin din profunzime, terminatiile nervilor cu corpusculi sensitivi, glandele sebacee, sudoripare si foliculii pilosi.

In derma sunt situate deci elementele hranitoare si senzitive ale pielii.

Derma, la randul sau, se imparte in doua zone: cea superficiala numita papilara, unde au loc schimburile nutritive cele mai active, si zona profunda "corionala".

Functia esentiala a dermei este sa asigure nutritia epidermei si soliditatea mecanica a invelisului cutanat, prin reteaua de fibre elastice care este intinsa ca o plasa.

Hipoderma, ultimul strat al pielii, este formata dintr-o retea de celule conjunctive cu infiltratii de celule adipoase (de grasime) si izoleaza pielea de partile profunde subiacente.

In hipoderma iau nastere foliculii pilosi si glandele sudoripare, anexe importante ale pielii. Prezenta lobulilor adiposi ii confera hipodermei suplete si amortizeaza socurile cauzate de traumatisme usoare, in plus reprezinta un izolant foarte eficace pentru mentinerea constanta a temperaturii pielii si constituie, de asemenea, o zona cu bogate rezerve nutritive.

Vascularizatia sanguina si limfatica a pielii. Hranirea pielii este asigurata de o retea de vase care vin din profunzime, strabat hipodermul, iar in partea inferioara a dermului se imparte in mici vase ce se distribuie in toate straturile pielii. Bogatia vasculara a pielii este unul din factorii care intervin in fenomenele de absorbtie transcutananta a diverselor produse atat de des utilizate in ingrijirile cosmetice.

Tot atat de importanta pentru piele este si existenta retelei limfatice care dubleaza circulatia arteriala si venoasa.

Porii pielii. Pe suprafata pielii se gasesc niste mici orificii in forma de palnie, mai mult sau mai putin vizibili cu ochiul liber, in care se deschid doua orificii: unul prin care iese firul de par si produsul glandei sebacee (ostiumul folicular) si celalalt prin care se elimina produsul glandei sudoripare, adica sudoarea.

Cand spunem: "porii sunt dilatati", la nivelul fetei sau in alta regiune a pielii, ne referim la "ostiumul folicular" pe unde este eliminat produsul glandei sebacee. Acest canal - ostiumul folicular - este poarta de intrare a substantelor pe care dorim sa le introducem in piele pentru hidratare si hranire. Sunt aproximativ 900 pori pe centimetru patrat de piele si tot atatea canale care permit patrunderea spre profunzimea pielii a substantelor necesare mentinerii sanatatii, igienii si frumusetii ei.