luni, 8 aprilie 2013
OBLIGATII LA PORNIREA DE PE LOC ALE CONDUCATORULUI
Obligatii la pornirea de pe loc ale conducatorului:
1- Sa se asigure de inchiderea usilor
2- Sa se asigure de pozitia oglinzii sau oglinzilor retrovizoare si daca este cazul, sa le regleze.
3- Sa se asigure ca pe drumul public nu se afla vehicule in mers, care prin pornirea de pe loc pot fi stanjenite in deplasare; daca sunt li se acorda prioritate.
4- Semnalizeaza cu semnalizator stanga, intentia schimbarii pozitiei autovehiculului, fata de pozitia initiala, prin pornirea de pe loc. La pornirea de pe loc de pe partea stanga a unui drum cu sens unic, se subîntelege ca se semnalizeaza cu semnalizator dreapta.
5- Se slabeste frana de ajutor.--> Mentionam ca ordinea in care sunt date aceste obligatii, reprezinta si ordinea de executare a lor, deoarece verificarea inchiderii usilor si verificarea, eventual reglarea oglinzilor retrovizoare, nu se face dupa ce am respectat celelalte obligatii sau au pornit de pe loc, ele facandu-se in momentul in care ne-am asezat la volanul autovehiculului. De asemenea slabirea franei de ajutor nu se face in momentul asezarii la volan, din grija de a nu uita de de a pleca cu ea trasa, deci cu autovehiculul infranat. Asadar slabirea franei de ajutor se face dupa ce am realizat celelalte obligatii si punem autovehiculul in miscare.
Cuvinte: Pornirea de pe loc, obligatii, conducatorul auto, reguli de circulatie, chestionare, scoala de soferi, teste, permisul auto.
OASELE CRANIULUI SI FONTANELA LA COPII
Oasele craniului si fontanela la copii, inchiderea fontanelei
Oasele craniene nu sunt complet osificate la nasterea copilului; raman unele zone membranoase care alcatuiesc "fontanelele" si "suturile". Ele permit incalecarea acestor oase in timpul nasterii, cu micsorarea perimetrului cranian, facand astfel posibila trecerea capului fatului prin canalul de nastere.--> "Fontanela anterioara", de forma romboidala, are o marime variabila {1-4 cm diametru}. Se inchide la varsta variabila, de la copil la copil, intre 8 luni si un an si jumatate. La nivelul fontanelei exista un vas sanguin {sinusul longitudinal} ale carui pulsatii sunt uneori vizibile. O depresiune a fontanelei este semn al deshidratarii provocate, fie din cauza unei supraincalziri a camerei bebelusului, sau a aerului uscat, fie din cauza febrei. In cazul unei fontanele in tensiune si usor bombata, copilul trebuie vazut de medic deoarece poate fi semnalul unei maladii serioase.
Cuvinte: Oasele craniului la copii, fontanela la bebelusi, inchiderea fontanelei, fontanelele.
NOSTRADAMUS PREZICERI PROFETII CATRENE
Nostradamus preziceri profetii catrene.
Nostradamus s-a nascut la 14 decembrie 1503, in Saint–Remy- de Provence din Franta, numele sau real fiind Michel de Nostre-Dame, astrolog, matematician si medic francez, faimosul profet al lumii, care in anul 1555 a publicat celebra lucrare "Secolele", ce contine 966 de predictii. Tatal sau se numea Jaume de Nostredame, comerciant de cereale, iar mai apoi notar regal. Mama sa era Renee de Saint-Remy. Unii afirma ca a fost cel mai mare din cei 18 copii ai familiei, altii ca ar fi unul dintre cei 9 copii ai familiei.Numele de Nostradamus provine de la bunicul sau, Crescas de Carcassone, evreu convertit la catolicism. Copilul Michel, a fost necircumcis si a fost crestinat, pastrand in acelasi timp si traditiile evreiesti din Schalscheleth Hakabbalah, care l-au ajutat in misiunea sa profetica. Nascut in St. Remy, locul primei comunitati cabalistice din Franta, Michel de Nostre-dam a fost un adept al acestei stiinte. A studiat medicina pentru o scurta vreme dar in momentul cand sudul Frantei a fost lovit de cumplita ciuma bubonica intrerupe studiile de medicina si se dedica ingrijirii bolnavilor loviti de aceasta boala necrutatoare si deosebit de contagioasa. In aceasta conjuctura reuseste sa prepare o pulbere purificatoare care i-a adus popularitate. Datorita experientei acumulate in tratarea ciumei, in 1533 si-a deschis un cabinet in Agen, localitate pe fluviul Garonne.
MUSCULITA ALBA COMBATERE, DAUNATORI
Musculifa alba combatere, daunatori plante referat
Exista doua specii de musculita alab: una care ataca in sere, solarii, apartamente si balcoane {care produce pagube mari, daca nu este combatuta} si alta, care ataca varzoase, toamna, in camp si care nu produce pagube semnificative.
Masuri de prevenire
a. Protejarea dusmanilor naturali: acarienii pradatori, plosnitele pradatoare, paianjenii.
b. Mijloace de îndepartare
- Stropiri repetate cu infuzie de vetricea. Efectul sporeste daca se adauga 3% bentonita.--> c. Mijloace de omorare, nepoluante
- Instalarea de capcane lipicioase, de culoare galbena. Aceste capcane se pot cumpara de la inspectoratele de protectia plantelor sau se pot confectiona în gospodarie. Dintr-o tabla subtire se decupeaza forme dreptunghiulare, cu un orificiu pentru atarnare sau cu picior de fixare în sol. Se acopera suprafata tablei cu un clei, care nu trebuie sa curga si nici sa se întareasca, cel putin 1 —2 luni. In acest scop se poate folosi clei de omizi, obtinut de la inspectoratele de protectia plantelor. Un clei de calitate se poate prepara din 1 l ulei de floarea soarelui (sau rapita si 1,5 kg sacaz (numit si colofoniu). Uleiul se încalzeste într-un vas pana la fierbere, dupa care se adauga sacazul pisat, putin cate putin, cu amestecare continua, pentru a preveni lipirea sacazului pe peretii vasului. O alta reteta de clei consta din fierberea împreuna a 2,5 l ulei de rapita cu 200 g untura de porc. Se adauga, prin amestecare continua, 200 g terebentina si 200 g sacaz.
In masa lipicioasa se adauga vopsea galbena în ulei, astfel încat întreg amestecul sa capete o culoare galbena, de preferat cu o nuanta portocalie.O capcana ajunge pentru cca 20 mp suprafata de solar.
- Stropirea plantelor cu sapun de potasiu 3% + spirt 3%; - Stropirea plantelor cu infuzie de tutun, la care se adauga sapun si spirt;
- Stropiri sau prafuiri cu piretrina, rotenona, cvasia sau Neudosan.
La plantele de apartament, stropiri cu infuzie de tutun, în amestec cu sapun si spirt, sau alaun si spirt.
d. Mijloace de omorare, poluante
- Stropiri cu un insecticid; produsul englezesc Applaud 25 W, creat special pentru combaterea musculitei albe în sere si solarii, este deosebit de eficace.
MUSCA DE CASA INMULTIRE, DAUNATORI POZE
Musca de casa inmultire, daunatoari, poze, imagini
Musca de casa este raspandita pe toata suprafata pamantului. Ea patrunde peste tot, imprastiind microbi.
Alcatuirea corpului.
Capul este bine separat de torace printr-un gat subtire; este mobil, putandu-se misca in toate partile.
La cap are o trompa foarte scurta. Trompa se termina cu doi lobi carnosi, strabatuti de numeroase canale fine. In repaus, trompa se repliaza in Z si intra intr-un sant de la baza capului.
Toracele.
Musca zboara cu o singura pereche de aripi bine dezvoltate, membranoase, transparente, cu putine nervuri. Perechea a doua de aripi este foarte redusa, ca doua fire maciucate; are o mare importanta in mentinerea echilibrului in timpul zborului, de unde si numele de balansiere.
Fiecare picior se termina cu doua gheare si doua pernite lipicioase. Datorita acestora, musca merge usor, fara sa alunece pe locurile netede si lucioase.
Hranirea.
Cu trompa, musca suge lichide de tot felul. Daca hrana dorita este o substanta solida - zaharul -, ea varsa putina saliva si apoi suge lichidul dulce.
Inmultirea.
Musca depune numeroase oua pe alimente, gunoaie, cadavre, unde larvele gasesc hrana. Dupa cateva ore, din oua ies larvele, cunoscute sub numele de musita. Ele sunt mici, albe, fara ochi si fara picioare, ca niste viermisori. Larvele cresc repede si dupa vreo doua saptamani se transforma in pupe, de forma unor mici butoiase cafenii. Din ele ies muste tinere. Dupa cum vedem, mustele se inmultesc cu o repeziciune uimitoare; multe sunt mancate de lilieci, pasari, paianjeni, fara a mai socoti bolile si frigul iernii care limiteaza considerabil numarul lor.
Combatere
Musca este o insecta daunatoare. De prin gunoaie si cadavre, din saliva bolnavilor, mustele iau microbi pe trompa si pe picioare; se asaza apoi pe paine, pe zahar si pe alte alimente, pe care le infesteaza. De semenea, ele mai pot raspandi si ouale unor viermi paraziti. De aceea, impotriva mustelor trebuie sa ducem o lupta necrutatoare, distrugandu-le cu diferite substante otravitoare {insecticide}, dar mai ales impiedicand inmultirea lor, prin pastrarea curateniei perfecte in locuinte, in curti, indepartand gunoaiele. Sa acoperim alimentele, pentru ca mustele sa nu ajunga ele.
MULCIREA SOLULUI IN GRADINA, FERTILIZARE
Mulcirea solului in gradina, gradinaritul ecologic
Mulcirea soiului este o lucrare protectiva, care are la baza tot intelepciunea naturii. In padure natura mentine la suprafata solului o plapuma vegetala permanenta, numita litiera. Mulciul este litiera gradinii. El a mai fost denumit si "alifia pamantului".
Mulcirea nu se practica in gradinile umede si umbroase, in gradinile in care avem probleme cu melcii fara cochilie, cu soarecii sau cu sobolanul scormonitor. Materialele pentru mulcire trebuie sa fie, pe de-o parte ieftine si disponibile in cantitati suficiente, iar, pe de alta parte, ca aspect, sa fie usoare, uscate sau semiumede: paie, pleava, fan stricat, frunze, rumegus, talas, coaja de copaci, turba, litiera de padure (cu aprobarea organelor silvice), compost sau gunoi semifermentat etc.
Mulcirea nu este o operatie care vizeaza si inlocuieste ingrasarea culturilor, dar ea poate avea si un efect secundar de ingrasare, in special cu azot. Mulcirea echivaleaza cu o precompostare, de aceea materialele, care se strang dupa efectuarea mulcirii, se pastreaza pentru anul viitor sau se trec direct la compostare.--> Cateva reguli pentru efectuarea mulcirii:
- Mulcirea se incepe primavara, dupa rasarirea culturilor, si se continua pe tot parcursul verii. Stratul de mulci va avea grosimea de 5-10 cm, permitand schimbul de gaze dintre sol si atmosfera.
- Inainte de mulcire solul se praseste si, daca, e cazul, se uda.
- Toate materialele cu structura grosiera (vreji, trestie, buruieni) se maruntesc, prin taiere pe un butuc.
- Materialele pentru mulcire nu trebuie sa contina seminte germinabile, oua de melci, sau sa fie infestate cu boli si daunatori periculosi.
- Pe masura ce mulciul se descompune, stratul se improspateaza (de mai multe ori pe vara).
- Materialele organice uscate (paie, rumegus, coceni tocati s.a.) se stropesc de mai multe ori cu plamadeala de urzica, extract de humus sau plamadeli din dejectii de animale, pentru a asigura hrana bacteriilor nitrificatoare, care le descompun.
- Pentru a nu fi luate de vant, materialele usoare se acopera cu materiale mai grele.
- Pomii fructiferi se pot mulci prin intelenirea artificiala a spatiului de sub protectia coroanei ("saiba" trunchiului), avandu-se grija ca iarba sa se coseasca des, pentru a nu concura pomii in apa si hrana.
- Capsunii se pot mulci cu folie neagra. Rabatele cu flori se vor mulci cu materiale estetice (rumegus, turba), pentru a nu stirbi din frumusetea florilor. Intre arborii si arbustii ornamentali se pot cultiva plante acoperitoare de sol, cu port tarator, cum sunt: iedera, saschiul, vinarita, lacramioare, pochivnic (Asnriun curopaeum) s.a. (mulciul "viu").
Abonați-vă la:
Postări (Atom)