Umor, glume, zambete, anecdote
O tanara femeie îmbracata intr-o fusta ultra-mini si purtnd o bluza foarte decoltata se apara intr-un proces in care este acuzata:
— Asa cum spune politia, crima a fost comisa în noaptea de 13 spre 14. Or, in acea noapte am fost tot timpul acasa, in patul meu. Pot sa aduc imediat opt martori!
Functionarul soseste la birou la ora zece. Este pansat la cap.
— Ce-i asta, domnule? Vii la birou cu doua ore întarziere! Este inadmisibil?
— Patroane, sa va explic, spune el. Am vrut sa-mi leg sireturile, am pus un picior pe fereastra, m-am aplecat însa prea tare si am cazut in strada. De la etajul patru, inchipuiti-va... Spre norocul meu, tocmai trecea un camion plin cu saci si am cazut in el...
La care patronul replica indignat
— Si? Ti-au trebuit doua ore ca sa cazi patru etaje?--> Acasa la un pictor, un prieten întreaba care este pretul unui nud foarte voluptuos.
— Douazeci de mii, spune pictorul.
— Fii serios, spune prietenul, pai pot sa obtin chiar modelul cu doua sute!
Dupa cina, o tînara si draguta doamna este întrebata de gazda:
— Vreti sa beti o cescuta de cafea?
— Nu, multumesc, nu beau niciodata cafea seara. Asta-l împiedica pe sotul meu sa doarma.
In vagon (într-un compartiment) intra opt pasageri. Sapte sunt cu tigara în gura. Al optulea calator li se adreseaza cu cea mai mare politete:
— Sper ca nu va jeneaza, d-lor ca nu fumez?
La Ofiterul starii civile.
— Dar nu pot sa va cunun; barbatul (mirele) d-tale e beat!
— Adeyarat, domnule, dar cînd e treaz nu mai vrea.
— Andrei, zice doamna suparata, servitorului sau, stii ca ti-am dat ordin, odata pentru tot-deauna, sa nu mai intri în camera mea fara sa bati la usa.
— Oh! doamna poate fi linistita nu mi-as fi permis... M-am uitat întai pe gaura cheii si n-am intrat decat atunci cînd am vazut ca doamna ispravise sa se îmbrace.
Cîtiva lucratori treceau daunazi printr-o strada din Viena si strigau în gura mare: "Nu ne trebuie împarat!", "Nu ne trebuie împarat!".
Fireste ca fusesera arestati imediat. La interogatoriul ce li se facu ei raspunsera: "Negresit ca nu ne trebuie împarat; avem deja unul".
Doi prieteni:
— Asa dar, crezi ca toti barbatii îsi bat femeile?
— Da.
— Ei bine, îti marturisesc ca nici o data nu mi-a trecut prin minte sa o bat, pe a mea.
— Se vede ca e un înger.
— Nu... însa e mai tare decat mine!
Tatal si fiul:
- Spune-mi, tata, de ce "Victoria" e reprezentata întotdeauna printr-o femeie!
- Ai sa întelegi asta, mai tîrziu, cînd te vei însura.
George Enescu a fost poftit odata în casa unui prefect de judet a carui fata canta la pian,. cu mare talent, dupa opinia familiei.
— Asa e, domnule Enescu, ca fata are talent? întreba mama.
— Are, scumpa doamna, raspunse marele muzician rîzand.
— Sa va mai cînte ceva?...
— Nu, nu-i nevoie.
— Cînta minunat!... face cu pianul ce vrea!
— N-ar putea sa-l închida?
Un fost discipol, întalnindu-l pe Socrate, îl întreaba:
— Ce sa fac?... Sa ma însor sau nu?...
— Oricum ai face, raspunse Socrate, te vei cai.
Doctorul: Doamna, cred ca nu mai pot face nimic ca sa împiedic pe sotul dv. sa vorbeasca prin somn.
Sotia: Nimic?
Doctorul: Absolut nimic.
Sotia (dupa o clipa de gîndire): N-ai putea, doctore, sâ-i faci ceva cel putin sa voreasca mai clar?
Regizorul da ultimele instructiuni actorilor.
— My darling, zise el, adresandu-se frumoasei eroine blonde, ca sa dam acestei scene tot realismul necesar, am împrumutat un leu de la circ si animalul va fugi dupa d-ta cam vreo suta de metri.
— O suta de metri! exclama actrita îngrozita.
— Da, nu mai mult... Pricepi?
— Eu pricep, zise actrita scuturandu-si buclele blonde, dar leul va pricepe si el?...
Doamna de Pomairols, în campanie academica pentru sotul ei, îi zice lui Francois Coppee:
— Voteaza, te rog, pentru el. Dacâ nu este ales membru al Academiei Franceze moare.
Copee a votat pentru Pomairols, dar acesta n-a fost ales si, bineanteles, n-a murit. Doamna de Pomairols a revenit cu al doilea prilej, cînd se facuse iarasi vacant un fotoliu la Academie.
— O, nu, doamna! îi raspunse atunci Coppee. La întaia alegere eu mi-am tinut cuvantul, sotul d-tale de ce nu si l-a tinut?
LA DIVORT...
O pereche, X si Y, divorteaza dupa mal multi ani de convietuire; '
Judecatorul: Aveti copii?
X ti Y: Da.
Jud.: Cîti?
X sl Y: Trei, doi baieti si o fata! Tocmai aici este pricina pentru ca fiecare dintre noi vrea sa ia cîte doi copii si nu ne putem întelege în privinta aceasta!
Jud.: O sa va multumiti cu hotarîrea mea?
X si Y: Da, de aceea am venit la dv.!
Jud.: Ei bine, asteptati amîndoi pîna va mai fi un copil, ca sa aveti patru, apoi va primi fiecare dintre voi cîte doi copii, iar eu voi hotarî atunci cum trebuie împartiti!
Odata hotarîrea luata, a fost salutata si dupa cîtiva ani, judecatorul întîlni într-o zi pe sotul ce voia doi copii.
Jud.: E, cum stati?
Y: A! Nici acum nu poate fi vorba de despartire!
Jud.: De ce?
Y: Pentru ca acum avem cinci copii!
Jud.: Daca e asa, atunci mai asteptati!
Sotia, adresîndu-se sotului:
— La ora asta vii acasa?
— Dar nu e decît ora zece, raspunse sotul.
— Cum 10? Pendula a batut o singura data.
— Bine, dar tu nu stii ca pendula noastra nu bate zerouri!
— Spune-mi de ce te dai cu faina pe fata? îsi întreba un nepotel bunica.
_ Ca sa ma fac frumoasa.
_ Si de ce nu te faci? mai întreba acesta.
_ Pe timpul meu, fetele mai stiau sa si roseasca, îsi mustra fiica un tata care considera ca aceasta da dovada de prea multa cochetarie.
— Deh, cine stie ce le spuneati!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu