joi, 9 octombrie 2014

ZGOMOTUL, VARIATII, FRECVENTA, HERTZI

Ce este zgomotul, variatii, frecventa, hertzi


Sunetul s-a integrat in asa masura in viata noastra cotidiana, incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.

Sunetul ne ofera momente de distractie atunci cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor; ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostri prin intermediul vorbirii. Sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil, ne atrage atentia atunci cand suna telefonul sau bate cineva la usa, sau cand suna sirena unui vapor.

Sunetul permite mecanicului auto sau medicului sa efectueze evaluari de calitate sau diagnoze, ascultand zgomotul produs de supapele unui motor sau bataia inimii. Multe sunete sunt nedorite sau neplacute; in acest caz le denumim "zgomote".--> Fizicienii definesc "zgomotul" ca o suprapunere dezordonata a diferitelor sunete. Fiziologii considera ca zgmotul este orice sunet suparator. In ce masura zgomotul ne deranjeaza depinde nu numai de caracteristicile sale, dar si de atitudinea noastra fata de zgomot. Astfel, de exemplu, in cazul inginerului care a proiectat un avion cu reactie, zgomotul acestuia in momentul primei decolari poate constitui o adevarata simfonie, in timp ce acelasi zgomot va produce un evident disconfort acustic persoanelor care locuiesc apropierea pistei de decolare.

Pentru a fi suparator sunetul nu trebuie sa fie neaparat de nivel ridicat. Astfel, lovirea picaturilor de ploaie de pervazul ferestrei, scartaitul parchetului, scurgerea apei dintr-un robinet neetans, pot fi de multe ori mai jenante decat zgomotul produs de un tunet in timpul unei furtuni.

Mult mai grav este efectul distructiv al unui zgomot. Astfel, un bang sonor poate sparge ferestrele, poate produce fisuri in tavan, sau produce prejudicii ireversibile urechii omenesti.

Sunetul, ca si zgomotul, este definit ca fiind orice variatie a presiunii (in aer, in apa sau alte medii) care  poate fi detectata de catre urechea omeneasca. Numarul de variatii ale presiunii intr-o secunda este denumita "frecventa" si este masurat in numar de perioade pe secunda sau in hertzi (Hz). Gama de sunete audibile pentru fiinta umana este situata de la 20 Hz la 20 000 Hz (20 kHz), in timp ce gama acoperita de catre un pian de la tonul cel mai grav pana la tonul cel mai ridicat este de la 27,5 Hz la 4 186 Hz.

Aveti desigur deja formata o imagine destul de buna asupra vitezei sunetului, pe baza regulii cunoscute, conform careia se poate calcula distanta la care a cazut un traznet: se considera 3 secunde pentru fiecare kilometru intre momentul in care vedem fulgerul si momentul in care se aude traznetul. In aceste calcule viteza sunetului se considera 1 224 km/ora sau 340 m/s.

Cunoscand viteza si frecventa unui sunet, putem determina lungimea de unda corespunzatoare, care este dimensiunea fizica in aer ce separa doua maxime consecutive ale undei sonore. Relatia dintre lungimea de unda (in m) a sunetului in aer si frecventa (in Hz) este reprezentata in figura 4. Astfel, se constata ca la frecventa de 20 Hz vom avea o lungime de unda de 17 m, in timp ce la frecventa de 2 kHz, lungimea de unda nu este decît 0,17 m.

Cuvinte: Zgomotul, sunetul, variatii, frecventa, hertzi, zgomotele, sunetele.

luni, 8 aprilie 2013

ZGOMOTUL, POLUAREA SONORA

Zgomotul o problema, poluarea sonora


Susurul izvoarelor, fosnetul frunzelor, murmurul apei, cantecul pasarilor si tunetele din timpul furtunilor l-au insotit pe om de cand a aparut pe pamant. Zgomotele provocate de diferitele activitati umane au aparut mai recent, o data cu formarea primelor mari aglomerari urbane si, mai ales, ulterior ca urmare a dezvoltarii impetuoase a tehnicii. Astfel, inca din antichitate, poetul latin Horatiu, in epistola 112, se pronunta impotriva zgomotului pe care trebuia sa-l suporte locuitorii Romei, iar in secolul I. e.n. un alt poet latin, Juvenal, propunea ca in marile orase sa existe locuri special amenajate pentru dormit, unde sa nu ajunga zgomotul produs de trecerea carelor pe strazile inguste si de harmalaia turmelor de animale.

James Sully, intr-un articol publicat in anul 1878 si intitulat "Civilizatie si zgomot", propunea luarea unor masuri pentru combaterea zgomotului. De altfel, in Anglia fusese votata inca in 1864 o lege care cauta sa stavileasca zgomotul excesiv de pe strazi si din locuinte, dar ea nu a fost niciodata aplicata in practica.--> In conditiile civilizatiei contemporane, omul traieste intr-o continua ambianta sonora. Pretutindeni, pe strada, la locul de munca, acasa, el este insotit neancetat de un cortegiu de zgomote si vibratii de cele mai diferite intensitati si avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar asupra sanatatii sale.

Dar, pe buna dreptate ne putem intreba: oare omenirea trebuie neaparat sa suporte aceste consecinte reziduale ale civilizatiei? Nu ar fi oare mai logic, mai firesc, ca civilizatia, progresul sa se adapteze exigentelor impuse de asigurarea unei inalte calitati a vietii prin declansarea unei sustinute ofensive impotriva acestei "maladii a secolului" pe care o reprezinta poluarea sonora?

Datorita caracterului sau nociv si prezentei sale in toate compartimentele vietii, poluarea sonora constituie o problema majora ce se ridica in toate tarile dezvoltate din punct de vedere economic, precum si in cele in curs de dezvoltare.

Omul zilelor noastre este nevoit sa se deplaseze frecvent si doreste sa faca aceasta cat mai rapid. Ca urmare, pe arterele oraselor circula siruri nesfarsite de autoturisme, autobuze, autocamioane, motociclete, tramvaie, ilustrand astfel sugestiv ritmul in care pulseaza viata urbana. Toate aceste mijloace de transport constituie, in totalitatea lor, una din cele mai importante surse de poluare sonora.

La reuniunea care a avut loc la Paris in mai 1980, la care au participat peste 200 de experti din cele 24 de tari membre ale Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (O.E.C.D.), a fost evidentiat faptul ca circulatia rutiera reprezinta principala sursa de zgomot in tarile respective, ca de altfel si in alte tari.

S-a aratat ca daca in domeniul transportului aerian au fost obtinute unele rezultate pozitive (proiectarea si producerea unor avioane dotate cu motoare relativ silentioase), problema circulatiei rutiere ca sursa principala de zgomot, mai ales in marile aglomerari urbane, este mai dificil de solutionat. S-a atras de asemenea atentia ca normele in vigoare in tarile occidentale industrializate privind limitarea zgomotului produs de autovehicule nu sunt suficiente pentru a ameliora situatia in acest domeniu.

Statisticile O.E.C.D. arata, astfel, ca o data cu sporirea parcului de autoturisme in tarile membre, de circa 260 milioane, in prezent, la 360 milioane in anul 2000, si de la 60 milioane la 90 milioane a vehiculelor utilitare, in  acelasi interval, numarul persoanelor afectate de sporirea nivelului de zgomot peste limita admisa de 65 dB(A), va depasi, la sfarsitul secolului, o cincime din intreaga populatie a acestor tari. Aceasta proportie reprezinta o crestere de 3O% comparativ cu situatia actuala, cand 100 de milioane din 730 milioane de locuitori ai celor 24 de tari membre ale E.C.D. sunt afectate de un nivel al zgomotului depasind 65 dB(A).

La Osaka, in Japonia, s-a constatat ca intre 1968 si 1076 nivelul de zgomot a crescut continuu, niveluri ridicate fiind inregistrate si in timpul noptii. Astazi in zonele rezidentiale nivelul sonor mediu a crerescut de la 49 la 64 dB(A), de-a lungul strazilor comerciale de la 63 la 68 dB(A), iar pe arterele principale de circulatie de la 71 la 76 dB(A). In prezent la Osaka este imposibil de a se distinge, din punct de vedere al zgomotului, noaptea de zi.

Asistam in toate tarile dezvoltate la un fenomen generalizat de extindere a zonelor poluate sonor, concomitent cu marirea nivelurilor de zgomot, care sunt si asa destul de ridicate.

Astfel, in Statele Unite, in raportul oficial al agentiei pentru protectia mediului ambiant se estimeaza ca nivelul de zgomot produs de autovehicule terestre s-a dublat pana in anul 2000. Or, deja inainte de asta peste 30 milioane de americani si-au "pierdut utilitatea locuintelor lor din cauza zgomotului de circulatie" si un numar si mai mare sunt "frecvent afectati si jenati in activitatea lor din cauza zgomotelor".

Si la noi in tara, ca urmare a dezvoltarii impetuoase a tuturor ramurilor economiei nationale, se manifesta o tendinta de crestere a nivelului de poluare sonora, zgomotul generat de circulatia urbana avand pondere mare.

Cuvinte: Zgomotul, poluarea sonora, zgomotele, zone poluate.

VECINI BUNI SI VECINI RAI IN GRADINA, ALELOPATIE

Vecini buni si vecini rai in agricultura, alelopatie


Influenta reciproca dintre doua plante vecine, fie acestea ierboase sau lemnoase, se numeste alelopatie. Fenomenul a fost sesizat cu mai bine de 50 de ani in urma, astazi cunoscandu-se faptul ca la baza lui stau substante chimice, secretate de radacini si, respectiv, de frunze, acestea din urma avand si un miros specific. Cele mai multe plante se impaca si se ajuta reciproc (vecini buni). Sunt, insa, si plante care se resping, nereusind sa convietuiasca impreuna (vecini rai). Aceste din urma situatii trebuie, mai ales, cunoscute, pentru a fi evitate.


Din examinarea tabelului se constata, intre altele:

- Cele. mai numeroase cazuri de vecinatati favorabile se intalnesc la cultivarea in amestec a salatei capatana, ridichilor, morcovilor, napilor, salatei pentru foi, spanacului, mararului si capsunilor.

- Cele mai frecvente cazuri de vecinatate nefavorabila se intalnesc la fasole (oloaga si urcatoare), mazare, cartof (cate 5 cazuri), praz, usturoi (cate 4 cazuri), varza, ceapa, fenicul, sfecla rosie si tomate (cate 3).

Mentionam 12 cazuri de vecini rai, care apar mai frecvent in gradinile noastre, si pe care este bine sa le memoram:

- fasolea cu mazarea;
- fasolea cu ceapa;
- fasolea cu usturoiul;
- cartofii cu tomatele;
- cartofii cu varza;
- cartofii cu telina;
- varza cu ceapa;
- varza cu usturoiul;
- castravetii cu ridichile;
- salata cu patrunjelul;
- zmeurul cu  murul;
- tomatele, cartofii si fasolea cu nucul.

O vecinatate favorabila se manifesta printr-o protectie reciproca impotriva bolilor si daunatorilor, (cele mai importante cazuri se vor mentiona la mijloacele biologice de combatere), printr-o favorizare reciproca a cresterii si rodirii si printr-o sporire a calitatii partilor comestibile, adica a recoltei. Unele plante mai ajuta si indirect, cum este cazul papadiei si a trifoiului, care atrag insectele folositoare pomilor fructiferi. Cunoasterea vecinilor buni si a celor rai este de mare importanta pentru practicarea culturilor asociate.

UMOR, GLUME, ANECDOTE, PILULA DE RAS

Umor, glume, zambete, anecdote


O tanara femeie îmbracata intr-o fusta ultra-mini si purtnd o bluza foarte decoltata se apara intr-un proces in care este acuzata:
— Asa cum spune politia, crima a fost comisa în noaptea de 13 spre 14. Or, in acea noapte am fost tot timpul acasa, in patul meu. Pot sa aduc imediat opt martori!

Functionarul soseste la birou la ora zece. Este pansat la cap.
—  Ce-i  asta, domnule? Vii la birou cu doua ore întarziere!   Este inadmisibil?
—  Patroane,  sa  va  explic, spune el. Am  vrut sa-mi leg   sireturile, am pus un picior pe fereastra, m-am aplecat însa   prea tare si am cazut in strada. De  la etajul  patru, inchipuiti-va...  Spre   norocul meu, tocmai trecea un camion  plin cu  saci si am cazut in el...
La care patronul replica indignat
—  Si?  Ti-au  trebuit doua ore ca sa cazi patru etaje?--> Acasa la un pictor, un prieten întreaba care este pretul unui nud foarte voluptuos.
—  Douazeci de mii, spune pictorul.
—  Fii serios, spune prietenul, pai pot sa obtin chiar   modelul cu doua sute!

Dupa cina, o tînara si draguta doamna este întrebata  de gazda:
—  Vreti sa  beti o cescuta  de cafea?
—  Nu, multumesc, nu beau niciodata cafea seara. Asta-l împiedica pe sotul meu sa  doarma.

In vagon (într-un compartiment) intra opt pasageri. Sapte sunt cu tigara în gura. Al optulea calator li se adreseaza cu cea mai mare politete:
— Sper ca nu va jeneaza, d-lor ca nu  fumez?

La Ofiterul starii  civile.
—  Dar nu pot sa va cunun; barbatul (mirele) d-tale e beat!
—  Adeyarat, domnule, dar cînd e treaz nu  mai vrea.

—  Andrei, zice doamna suparata, servitorului sau, stii ca ti-am dat ordin, odata pentru tot-deauna, sa nu mai intri în camera mea fara sa bati la usa.
—  Oh! doamna poate fi linistita nu mi-as fi permis... M-am   uitat întai pe gaura cheii si n-am intrat decat atunci cînd   am vazut ca doamna ispravise sa se îmbrace.

Cîtiva lucratori treceau daunazi printr-o strada din Viena si strigau în gura mare: "Nu ne trebuie împarat!", "Nu ne trebuie împarat!".
Fireste ca fusesera arestati imediat. La interogatoriul ce li se facu ei raspunsera: "Negresit ca nu ne trebuie împarat; avem deja unul".

Doi prieteni:
— Asa dar, crezi ca toti barbatii îsi  bat femeile?
—  Da.
—  Ei bine, îti marturisesc ca nici o data nu mi-a trecut prin minte sa o bat, pe a mea.
—  Se vede ca e un înger.
—  Nu... însa e mai tare decat mine!

Tatal si fiul:
- Spune-mi, tata, de ce "Victoria" e reprezentata întotdeauna printr-o femeie!
- Ai sa  întelegi asta,  mai tîrziu, cînd te vei însura.

George Enescu a fost poftit odata în casa unui prefect de judet a carui fata canta la pian,. cu mare talent, dupa opinia familiei.
—  Asa e, domnule Enescu, ca  fata are talent? întreba mama.
—  Are, scumpa doamna, raspunse marele muzician rîzand.
—  Sa va mai cînte ceva?...
—  Nu,  nu-i  nevoie.
—  Cînta minunat!... face cu pianul ce vrea!
—  N-ar putea sa-l închida?

Un fost discipol, întalnindu-l pe Socrate, îl întreaba:
—  Ce sa fac?... Sa ma însor sau  nu?...
—  Oricum ai face, raspunse Socrate, te vei cai.

Doctorul: Doamna, cred ca nu mai pot face nimic ca sa împiedic pe sotul dv. sa vorbeasca  prin  somn.
Sotia: Nimic?
Doctorul: Absolut nimic.
Sotia (dupa o clipa de gîndire): N-ai putea, doctore, sâ-i faci ceva cel putin sa voreasca  mai  clar?

Regizorul da ultimele instructiuni actorilor.
—  My darling, zise el, adresandu-se frumoasei eroine blonde,   ca sa dam acestei scene  tot  realismul necesar, am împrumutat un leu de la circ si animalul va fugi dupa d-ta cam vreo suta de metri.
—  O suta de metri! exclama actrita îngrozita.
—  Da,  nu  mai  mult...  Pricepi?
—  Eu pricep, zise actrita scuturandu-si buclele  blonde, dar leul va pricepe si el?...

Doamna de Pomairols, în campanie academica pentru sotul ei, îi zice lui Francois Coppee:
—  Voteaza,  te rog,  pentru el. Dacâ nu este ales membru al Academiei Franceze moare.
Copee a votat pentru Pomairols, dar acesta n-a fost ales si, bineanteles, n-a murit. Doamna de Pomairols a revenit cu al doilea prilej, cînd se facuse iarasi vacant un fotoliu la  Academie.
—  O, nu, doamna!  îi  raspunse atunci Coppee. La întaia alegere eu mi-am tinut cuvantul, sotul d-tale de ce nu si l-a tinut?

LA DIVORT...
O pereche, X si Y, divorteaza dupa mal multi ani de convietuire;  '
Judecatorul: Aveti copii?
X ti Y:  Da.
Jud.: Cîti?
X sl Y: Trei, doi baieti si o fata! Tocmai aici este pricina pentru ca fiecare dintre noi vrea sa ia cîte doi copii si nu ne putem întelege în privinta aceasta!
Jud.: O sa va multumiti cu hotarîrea mea?
X si Y: Da, de aceea am venit la dv.!
Jud.: Ei bine, asteptati amîndoi pîna va mai fi un copil, ca sa aveti patru, apoi va primi fiecare dintre voi cîte doi copii, iar eu voi hotarî atunci cum trebuie împartiti!
Odata hotarîrea luata, a fost salutata si dupa cîtiva ani, judecatorul întîlni într-o zi pe sotul ce voia doi copii.
Jud.:  E, cum stati?
Y: A! Nici acum nu poate fi vorba de despartire!
Jud.:  De ce?
Y: Pentru ca acum avem cinci copii!
Jud.: Daca e asa, atunci mai asteptati!

Sotia, adresîndu-se sotului:       
— La ora asta vii acasa?
— Dar nu e decît ora zece, raspunse sotul.
—  Cum 10? Pendula a batut o singura data.
—   Bine, dar tu  nu stii ca pendula noastra nu bate zerouri!

— Spune-mi de ce te dai cu faina pe fata? îsi întreba un nepotel bunica.
_ Ca sa ma fac frumoasa.
_ Si de ce nu te faci? mai întreba acesta.

_ Pe   timpul meu, fetele mai stiau sa si roseasca, îsi mustra fiica un tata care considera ca aceasta da dovada de prea   multa cochetarie.
— Deh, cine stie ce le spuneati!

UMOR, BANCURI, GLUME, ANECDOTE, PILULA DE RAS

Umor, glume, zambete, bancuri, anecdote


—  In blocul nostru peretii sunt atat de subtiri, incat aud de fiecare data cînd vecinul isi schimba camasa.
—  La mine e si  mai groaznic. Aud pîna si cînd vecina isi schimba ideile. Noroc ca asta se întimpla numai o data  pe saptamana.

Junele e in vizita la logodnica lui. Cum se apropie miezul noptii, iar parintii fetei vor sa se culce, tatal intra în salonul unde stau cei doi îndragostiti si spune:
—  As vrea sa te previn tinere, ca la noi, la miezul noptii  stingem  lumina in toata casa.
—  Foarte dragut din partea dumneavoastra, domnule; nu  îndrazneam sa va rog.
—  Doctore, vreau sa va multumesc pentru  medicamentul prescris.
—  Te-a ajutat, vad, nu-i asa?
—  Da, m-a ajutat de minune...
—  Cit ai luat din el, cate sticlute?
—  Nici una. Unchiul meu a baut una si eu am mostenit o casa de toata frumusetea!

—  Buna! Ce  mai faci? Ce-i cu tine?
—  Pai, ma însor, dar am probleme. N-am  apartament.
—  Nu-i nimic... N-ai decat sa locuiesti cu socrul!
—  A! Nu se poate... El locuieste la soacra-sa!

Intr-o zi Groucho Marx este întrebat de o ziarista:
—  Nu va deranjeaza ca sunteti bunic?
—  Nu, raspunse el. Ceea ce însa  ma deranjeaza este faptul ca  sunt casatorit cu o bunica!

Un bancher invita la vila lui un expert în tablouri si-i arata colectia sa de mari maestri ai renasterii italiene. .
—  Nu incape nici o îndoiala, spune expertul dupa ce a examinat atent fiecare pînza. Toate  sunt absolut autentice,  de valori incontestabile. Un singur lucru ma intriga. Toate pînzele sunt iscalite Sarah!
—  O, nu va  nelinistiti, spune bancherul. Este un sfat  pe   care mi l-a  dat avocatul  meu, mi-a spus sa pun totul pe  numele nevesti-mi.

Un turist intra intr-un han si comanda mancare si o sticla cu vin. Hangiul îi serveste, iar dupa ce clientul începe sa manance si sa  bea, il întreaba:
—  Ce  spuneti  de vinul nostru? Nu-i asa ca este minunat în  timp ce  mananci?
—  Asta da, face clientul, însa in timp ce-l bei...

Un turist ajunge în Olanda, unde calatoreste cu masina proprie. Iesind de la un restuarant, constata ca i s-a furat masina. Politistul pe care îl cheama sa constate furtul ii spune:
— Aveti noroc, domnule, daca nu va furau masina, acum plateati amenda pentru ca ati parcat în ioc interzis!

Pe lista de bucate a unui restaurant dintr-o regiune montana, un turist citeste cu uimire ca pretul unui steak este extrem de mare.
El cheama chelnerul.
—  Domnule, îl întreaba, este atît de rara carnea prin aceste locuri?
—  Nu carnea, stimate domn, raspunde chelnerul, turistii...

Intr-un cinema de cartier, o fata batrana incepe sa se simta foarte agasata de faptul ca in fata ei, doi îndragostiti se saruta si se giugiulesc cu voce tare.
—  Daca ati venit pentru film, încetati o data. Daca nu,  tinere, du-o la dumneata acasa...
Baiatul se întoarce si, cu un gest de neputinta, spune:
—  Asta si vreau, dar poate reusesti dumneata s-o convingi si pe ea...

Asezandu-se la masa într-un restaurant, un turist cheama chelnerul si înainte de a-i cere ceva ii da  un  bacsis.
—  Acum, dragul meu, îi spune el chelnerului, sper ca o sa fii cinstit. Ce-mi recomanzi?
—  Alt  restaurant,  dom­nul  meu.

Un cnferential se adreseaza prietenilor sai:
- Sper ca am sa va vad sîmbata la conferinta mea despre Africa...
PRIETENII. ...Nu cred, maestre, sîmbata vrem si noi sa ne distram putin

La o lectie de religie profesorul i-si intreaba elevul:
- Si în ziua a saptea ce a spus Dumnezeu ?
ELEVUL:  ... A spus:  "Mi  se pare c'am comis o gafa..."

Un patron al unui restaurant se adreseaza unui turist:
- Notati bine ca beti acum un pahar de vin din 1880...
TURISTUL ... Cam mic, pentru vîrsta lui!...

UDATUL RATIONAL, INGRIJIRE PLANTE

Udatul rational in gradini, apa si legumele


Cea mai buna apa pentru udat este apa de ploaie. Apa de robinet adeseori este prea dura sau contine clor. Putem transforma o apa dura in apa moale, colectand-o la butoaie si scufundand in aceste butoaie un saculet cu turba rosie, sau humus din afinisuri. Folosind apa de robinet, statuta, se realizeaza o scadere a continutului in clor, o imbogatire a apei in bacterii, precum si o udare cu apa la temperatura mediului inconjurator. De asemeni o apa buna de udat in gradini este apa de rau, fiind asemanatoare apei de ploaie.--> Cel mai bun moment, de udare este dimineata, de la rasaritul soarelui pana in jurul orei 10. Este important ca plantele sa nu intre in noapte cu frunzele ude, pentru a nu se favoriza atacul de micoze. Cea mai buna metoda de udare este administrarea apei la sol, fara sa udam plantele. Totusi, in zilele foarte calduroase, in conditiile in care noaptea nu se formeaza roua, este bine ca odata cu udarea de dimineata a solului sa se faca si sprituirea plantelor. In ceea ce priveste norma de apa pentru udat, aceasta este in functie de  umiditatea solului, in general nu trebuie sa fie mai mica de 20 l/mp.

Sa nu uitam ca udarea si, mai ales sprituirea cu apa rece a castravetilor, pepenilor, ardeilor si vinetelor poate compromite cultura.

TURBAREA SAU RABIA LA ANIMALE, SIMPTOME

Referat, Turbarea la animale - rabia, semne clinice, prevenire


Turbarea este una din cele mai grave zoonoze. specifica animalelor carnivore, domestice si salbatice, este provocata de virusul rabic, care se localizeaza pe sistemul nervos. Este transmisibila la om prin muscatura sau zgarietura animalelor bolnave {caini, pisici, lupi, vulpi si altele}. Dupa date Organizatiei mondiale a sanatatii, turbarea este endemica in 100 de tari.

Evolutia si perioada de incubatie: Evolutia cea mai caracteristica a bolii o prezinta cainele, care este principalul transmitator al turbarii la om. Perioada de incubatie la aceasta specie variaza intre 20-50 zile de la infectia prin muscatura unui animal turbat, Se cunosc si cazuri cand boala s-a declansat si dupa un timp mai indelungat, chiar si dupa un an de zile.

Forme de boala: Turbarea imbraca doua forme clinice - turbarea furioasa si turbarea paralitica sau muta.--> Simptome, manifestari, semne clinice

Forma furioasa incepe prin modificari ale caracterului animalului, care devine capricios, iritabil, agitat sau sta ascuns prin colturi intunecoase. Animalul nu mai raspunde la chemari, latra fara motiv, are vocea voalata. Pierde pofta de mancare si inghite diverse obiecte {pietre, bucati de lemn, paie etc.}. Uneori inghite hrana cu greu si proprietarul banuieste ca i-a ramas un os in gat. Dupa 1-3 zile cainele devine foarte agitat, furios, scurma pamantul cu ghearele sau sfasie obiectele din jur. Apoi infatisarea sa incepe sa exprime groaza, suferinta, cruzime. Are acces de furie, care alterneaza cu stari de depresiune. Dupa cateva zile devine agresiv, atacand alte animale, caini si oameni. In aceasta faza cainele turbat are tendinta de a fugi de acasa, alergand in nestire. In ratacirea sa, se repede si musca oameni si animale, are vocea ragusita, iar dupa latrat emite un urlet prelung, in timpul caruia gura ramane intredesachisa.

In ultima faza apare paralizia, ce afecteaza faringele, limba, maxilarul inferior, partea de dinapoi a corpului. temperatura corpului creste la inceput cu 1-3 grade C, apoi scade, spre sfarsitul bolii fiind subnormala {hipotermie}. Moartea se produce prin asfixie. In anumite faze boala se confunda cu forma nervoasa a jigodiei, cu epilepsia, cu meningitele acute, tumori cerebrale, diverse encefalite.

Forma paralitica sau muta se caracterizeaza prin aparitia timpurie a paraliziilor, fara sa mai treaca prin faza de excitatie, ceea ce scurteaza boala la 2-4 zile.

Semnele turbarii la celelalte animale
sunt asemanatoare, dar cu anumite caracteristici pentru specia respectiva. La pisica se intalneste mai mult forma furiasa. Ranile produse la om de pisica turbata sunt foarte periculoase din cauza coltilor si ghearelor ei foarte ascutite.

Boala apare sub forma furioasa si la cabaline, bovine, porcine, ovine si caprine. La animalele salbatice boala este foarte accentuata, ca de exemplu, la lupi, ale caror muscaturi sunt foarte grave pentru om, cu cat sunt mai aproape de cap. Un caz aparte il prezinta turbarea la vulpi, care are manifestari ciudate, luand aparenta unor animale domestice. In ultimii ani, in urma vaccinarii antirabice a cainilor, virusul turbarii a ramas la animalele salbatice, dintre care vulpile constituie rezervorul principal. Turbarea se mai intalneste la sacal, mistret, cerb, urs, leu, antilope etc.

Sobolanii salbatici reprezinta, de asemenea, un important rezervor de virus.

Datorita turbarii la animalele salbatice, boala s-a extins in ultimii ani in tarile din centrul Europei, Franta si Germania devenind o problema de actualitate medicala.

Indicatii asupra profilaxiei si tratamentului

Detinatorii de caini au datoria de ai tine legati sau inchisi in custi bine imprejmuite. Este interzisa scoaterea cainilor dezlegati si fara botnita pe caile publice. Toti cainii trebuie supusi vaccinarii preventive contra turbarii, iar caini vagabonzi vor fi eutanasiati. Persoanele care au fost muscate de un animal suspect de turbare trebuie sa se adreseze imediat serviciului sanitar-veterinar, care va pune animalul sub observatie.

Daca animalul a murit sau a fost ucis se va proceda la examenul de laborator al creierului {cornul lui Amon}.

ZGOMOTUL, VARIATII, FRECVENTA, HERTZI

Ce este zgomotul, variatii, frecventa, hertzi Sunetul s-a integrat in asa masura in viata noastra cotidiana, incat rareori suntem constie...